Acest articol a fost publicat în capitolul „Echipament” al manualului „Cățărarea tradițională și de aventură”, care poate fi comandat pe site-ul https://www.trad.verticon.ro/ (expediere prin curier) sau poate fi cumpărat de la anumiti distribuitori.
Asigurarea cățărătorilor în traseele de cățărare tradițională și de aventură, se poate face fie cu o coardă simplă, fie cu o pereche de semicorzi, iar cele două sisteme au caracteristici diferite, care trebuie să fie foarte bine cunoscute și înțelese.
Alegerea tipului de corzi se face în funcție de particularitățile traseului, iar distanțele dintre pozițiile de regrupare vor determina lungimile minime ale acestora. De asemenea, tipul și lungimile corzilor pot fi impuse și de caracteristicile traseului de coborâre după terminarea ascensiunii sau de posibilitățile de retragere din traseu, care ar putea necesita rapeluri de o anumită lungime.
Corzile simple sunt marcate cu „1” și de regulă au diametre cuprinse între 9 și 10,5 mm, dar tendința generală a fabricanților este de micșorare a diametrelor corzilor pentru noile modele. (Eu prefer corzile de 9,4 – 9,7 mm, care în comparație cu corzile mai subțiri, care ar fi ceva mai ușoare, sunt compatibile cu majoritatea dispozitivelor de filat de pe piață și sunt ceva mai rezistente la uzură).

Traseele de cățărare tradițională în care ai putea prefera să folosești o coardă simplă sunt cele caracterizate prin:
- linie directă, fără schimbări mari de direcție care ar putea afecta stabilitatea protecțiilor sau ar putea produce frecări nedorite în sistem.
- retrageri „pe sus” sau care să nu necesite rapeluri mai lungi decât jumătatea lungimii corzii folosite.
Atunci când folosești o coardă simplă, echipa de coardă nu poate fi formată decât din doi cățărători (cap și secund), care se leagă fiecare la câte un capăt al corzii. (O echipă de trei cățărători va avea nevoie să folosească o pereche de semicorzi).
Dacă alegi să urci asigurat cu o coardă simplă, dar la retragere trebuie sa faci rapeluri lungi, poți folosi o cordelină statică cu diametrul de 5-6 mm și cu lungimea (cel puțin) egală cu a corzii, cu ajutorul căreia vei putea dubla înălțimea rapelurilor, folosind metoda descrisă în articolul Rapelul pe coardă simplă. În acest scop, unii fabricanți comercializează cordelină cu miez din Aramid, care este foarte ușoară (cca. 20 g/m) și rezistentă, dar care este destul de scumpă.
Corzile duble (semicorzi) sunt marcate cu „½”, în general au diametre de 7,5 – 9 mm (pentru cățărarea liberă tradițională, o pereche de 8,1-8,5 mm/60 m mi se pare cea mai bună alegere), iar fiecare semicoardă din pereche poate opri singură o cădere a capului de coardă, dar cu o marjă de siguranță ceva mai mică decât în cazul corzilor simple. Prin urmare, semicorzile se asigură separat prin carabinierele protecțiilor, fiecare pe linia proprie, ceea ce înseamnă că la nevoie, una dintre ele va opri căderea, iar cealaltă va funcționa ca rezervă.
În principiu, fiecare semicoardă se asigură în protecțiile montate pe partea ei, având grijă să nu se încrucișeze cu cealaltă (diagrama de mai jos).

Acest sistem îți permite rezolvarea optimă a unor probleme care ar putea apărea în cazul folosirii unei corzi simple. De exemplu, înainte de o traversare scurtă, poți asigura doar una dintre semicorzi, iar după traversare o poți asigura doar pe cealaltă, evitând astfel schimbările de direcție a corzii de la capetele traversării sau extinderea asigurărilor cu bucle foarte lungi, care ar mări înălțimea de cădere. Dacă pe o porțiune din traseu protecțiile sunt coliniare – de exemplu, atunci când se parcurge o fisură verticală – de regulă, semicorzile se vor asigura alternativ. (Dacă întregul traseu este în linie dreaptă, este mai indicată folosirea unei corzi simple).
Unii cățărători cred că dacă asigură împreună ambele semicorzi în aceeași protecție (la fel ca în cazul corzilor gemene) înaintea unor pasaje cu risc mare de cădere, vor obține un plus de siguranță. Această practică este periculoasă, pentru că testele de laborator arată că în cazul opririi unei căderi în această configurație, forța de șoc ar crește cu 25-30 %, ceea ce ar produce solicitări suplimentare semnificative asupra cățărătorilor și asupra asigurărilor.
Corzile duble oferă avantaje importante față de corzile simple în cazurile în care linia traseului are schimbări frecvente de direcție sau în cele în care posibilitățile de asigurare se află în lateral față de linia pe care se desfășoară cățărarea, iar ambele situații sunt destul de frecvente în traseele de cățărare tradițională:
- Reducerea forțelor nedorite din sistem (i.e. frecările și solicitările din direcții defavorabile asupra protecțiilor) prin asigurarea fiecărei semicorzi pe o linie proprie, cât mai directă.
- Rapeluri de doua ori mai lungi decât în cazul folosirii unei corzi simple, ceea ce poate fi foarte folositor la coborârea sau retragerea forțată din traseu.
- Redundanță în cazul unor incidente care ar putea produce deteriorarea corzilor de asigurare (frecarea pe muchii ascuțite în timpul unei căderi, căderi de pietre etc.). În aceste situații este mai puțin probabil ca ambele semicorzi să fie afectate simultan.
De asemenea, folosirea unei perechi de corzi duble permite parcurgerea traseului într-o echipă de trei cățărători: un cap de coardă și doi secunzi, care vor fi asigurați fiecare pe câte una dintre semicorzi.
Totuși, semicorzile au și unele dezavantaje: au alungire dinamică mai mare decât corzile simple (ceea ce poate duce la creșterea înălțimii de cădere), împreună sunt ceva mai grele decât o coardă simplă, se pot încurca mai ușor în regrupare, sunt mai puțin rezistente la uzură decât corzile simple, iar din cauza diametrului mic, anumite dispozitive de asigurare nu asigură o frânare eficientă în cazul căderii unui cățărător sau la coborârea în rapel.
Pe piață există și „corzi gemene”, ale căror diametre sunt de cele mai multe ori cuprinse între 7 și 8 mm și care sunt marcate cu două cercuri intersectate. Pentru că aceste corzi trebuie să fie trecute împreună prin toate asigurările (nu se asigură separat ca în cazul semicorzilor!), ele nu prea sunt folosite pentru cățărarea liberă tradițională, ci mai curând pentru cățărarea pe gheață sau pe traseele alpine, unde asigurările sunt mai rare decât în traseele de trad sau de aventură și unde corzile gemene oferă atât simplitatea în utilizare a corzilor simple, cât și avantajul rapelurilor lungi dat de semicorzi.
În ultimul timp, au apărut multe modele de corzi care îndeplinesc condițiile pentru mai multe certificări, acestea putând fi folosite ca semicorzi, corzi simple sau chiar și gemene. Personal, nu cred că aceste produse reflectă niște progrese tehnologice remarcabile, ci mai curând faptul că limitele caracteristicilor stabilite de standardele pentru corzi sunt mult prea permisive. Din această cauză, eu prefer corzile specializate, care de obicei au caracteristici mai bune pentru scopul pentru care au fost concepute și consider că utilizarea unei singure corzi pentru toate aplicațiile nu este recomandabilă, ci trebuie privită doar ca o soluție de compromis aplicabilă în anumite situații de excepție.